D-na Silvia Maldarescu, stimati colegi,
Ma alatur celor care v-au felicitat pentru munca depusa la revizuirea Codului Deontologic.
Am citit cu atentie in aceasta dupa-amiaza varianta ,,negociata cu grupul de lucru pentru legislatie”, pe care am confruntat-o cu varianta votata de noi la C.N.D.. Am constatat ca au fost facute niste reveniri la formulari mai vechi, pe ici, pe colo, au fost reformulate unele expresii, in acord cu celelalte reglementari si cu limbajul curent si au fost ,,pieptanate” niste formulari din art. 14 si 30, care puteau, foarte bine, sa ramana asa cum le-am votat noi.
Este de bun augur pomenirea codului european, chiar in preambul. Pacat ca nu ati putut prelua mai mult din el (ma refer la sistemul de asigurare profesionala, de exemplu), date fiind conditiile etno-socio-economice, insurmontabile, din arealul nostru national-geografic in pur stil mioritic, care e, in plus, si nitel balcanic, pe scurt, pesimisto-delasator.
De fapt, cele doua coduri nu difera foarte mult, acesta al nostru e formulat, mai scolareste, mai de-a dreptul, pe intelesul romanului, iar cel european, e mai concentrat, nitel mai abstract, invaluind in formulari sintetizate aceleasi framantari si probleme specifice practicarii arhitecturii atat la nivel de creatie, cat si de afacere, cu care, se pare, ca se confrunta si ceilalti europeni, ca si noi. Pe scurt, ceilalti europeni l-au formulat mai mascat si mai elegant.
Acest cod nou, ne obliga foarte mult, pe noi, ca arhitecti, la corectitudine, atat pe unii fata da altii, fata de beneficiari, cat si fata de societate, in general.
Ma intreb, oare ce lege ar trebui facuta, cum ar trebui numita si cine ar trebui sa o faca, pentru ca sa se simta si societatea, clientii, celelalte bresle de profesionisti liberali, cu care interactionam, obligati, cat de cat, la corectitudine fata de arhitecti?
Consider ca mai este mult de luptat pe acest front.
Avem nevoie sa ne facem cunoscuti si re-cunoscuti, ca profesionisti! Sa stie fiecare cetatean de la tara sau de la oras, ca trebuie sa se adreseze unui arhitect, nu unui topograf sau inginer silvic, sau de drumuri, cand are de facut o casa noua, asa cum stie ca trebuie sa se duca la notar, cand are de vandut un teren sau la medicul de la dispensar, cand il doare in stanga. Urbanismul sa nu fie facut numai de politicieni, licitatiile sa nu fie monopolul marilor firme de constructii, concursurile de arhitectura sa fie luate in serios, etc., dar nu in ultimul rand, si arhitectii sa se implementeze mai hotarat in iuresul realitatii, cu mai mult simt practic si gospodaresc.
Sunt multe de dezbatut pe aceasta tema. Subiectul este deschis.
Din ce-am scris eu, fiecare va intelege ce va voi, cam cum se intampla de obicei, pe net si prin ziare. Cu toate riscurile de rigoare, de a fi inteleasa unilateral, neatent, ingust, stramt sau gresit, va trimit acest e-mail, pentru a reflecta, in continuare.
Codul e aproape gata, spun aproape, pentru ca precis vor mai fi interventii de la unii si de la altii, dar treburile sunt abia la inceput. Ca in orice domeniu, trebuie reforma, trebuie ordine, o noua ordine, ridicarea calitativa a breslei la un nou nivel.
Suntem inca la inceput de drum.
Spor la treaba, pentru fiecare si sa auzim numai de bine.